Satu Mare, strada Aurel Vlaicu, luni, 19 decembrie 2022, ora 12:00. Sistemul de alertare RO-ALERT transformă telefoanele oamenilor din zonă în vuvuzele. “Incendiu major cu degajări mari de fum produs la un atelier auto în Satu Mare, zona A. Vlaicu. Ocoliți/evitați zona....” Așa începe povestea unui dezastru care s-a transformat într-un exemplu de solidaritate, umanitate și generozitate, o poveste care arată forța comunității pusă în slujba unor oameni aflați la ananghie.

În acea zi, o defecțiune la un compresor, a declanșat un puternic incediu care a înghițit service-ul auto Autotact. A fost nevoie de cinci autospeciale de pompieri pentru a suprima flăcările violente care mistuiau hala atelierului și care amenințau să se extindă și la clădirile învecinate. Odată ce incendiul a fost stins și fumul gros s-a risipt, dimensiunile reale ale dezastrului au devenit dureros de clare: hala de 500 de metri pătrați arsă, utilaje și echipamente de sute de mii de lei distruse, cinci mașini incendiate. Putea fi și mai rău, însă, până la sosirea pompierilor, echipa atelierului a reușit să salveze de la distrugere 20 de mașini, aflate în interior.

Zoltán Oláh, asociat al Autotact: “Au ars, în total, șapte boxe, focul a fost oprit, din fericire, înainte să afecteze clădirea administrativă. În rest a ars tot, de la hală, până la echipamente, chiar și telefoanele angajaților. Eram echipați pentru a stinge incendii, aveam stingătoare, tot, însă fumul era atât de puternic, într-un spațiu atât de mic, încât era imposibil de intrat, așa că am fost nevoiți să așteptăm pompierii.”

Primul semn bun a venit de la echipa atelierului care și-a exprimat imediat și necondiționat sprijinul pentru angajatorul lor, chiar dacă exista pericolul să își piardă, cel puțin pe moment, slujbele:

Zoltán Oláh: “Imediat după, stăteam în clădirea de birouri cu echipa în jurul meu și nu știam ce să fac. Încercam să fiu pozitiv, cel puțin pe dinafară. Lor trebuie să le mulțumesc în primul rând, echipei mele care a rămas alături de mine chiar dacă salariile lor erau în pericol. Au venit în continuare la servici, chiar dacă totul era în ruine.”

Apoi, a început să sune telefonul, să intre mesajele și încurajările. Reacția comunității față de necazul unui om care a încercat mereu să își trateze angajații, clienții sau partenerii de afaceri în mod corect, a fost una excepțională. Nu doar rude și prieteni i-au oferit ajutor lui Zoli, ci și clienți și companii din oraș. Chiar și ateliere concurente au fost alături de partenerul lor de competiție.

Zoltán Oláh: “Situația era disperată. Atunci când dispare tot ce ai făcut în 20 de ani de muncă, când o investiție considerabilă se transformă în cenușă, genunchii ți se înmoaie, e o traumă pe care nu pot să o descriu. Însă în ziua următoare, a început să sune telefonul și toată lumea se oferea să ne ajute și să îmi spună ‘capul sus, sunt cu tine’.

Și au fost, într-adevăr, cu mine: cu bani, cu numeroase și diverse oferte de ajutor, cu rugăciuni. Două ateliere mi-au oferit din boxele lor ca să putem să ne continuăm activitatea. Asta m-a surprins foarte tare. Mi-a adus aminte de comunitățile care erau, pe vremuri, la sate, unde când se construia o casă, veneau toți să ajute. Inclusiv clienții care aveau unele datorii către noi, a doua zi toate au fost plătite. Un sentiment foarte plăcut și vreau să le mulțumesc tuturor. Sunt recunoscător pentru tot ajutorul pe care mi l-ați oferit.”

Pentru Zoli și Autotact urmează reconstrucția. Un alt gest de omenie va face acest proces unul mult mai scurt și mai puțin stresant decât ar fi putut să fie. Una dintre firmele locale de construcții se va ocupa ca noua hală să fie gata până în 15 februarie.

Zoltán Oláh: “Mi-a oferit ajutorul chiar și o firmă de construcții locală, care a luat resurse de la alte lucrări pe care le desfășura și au venit să îmi reconstruiască hala cât mai rapid. În două zile au și îndepărtat pereții contorsionați ai vechii hale, iar în patru zile vor monta noile panouri. Rar am vazut performanță comparabilă la o firmă de construcții. Le mulțumesc și lor pentru sprijinul incredibil.”

În tot acest timp, sursa de energie și de consolare a lui Zoli a fost familia. Atitudinea pozitivă și forța mentală sunt două concepte folosite foarte des, însă de multe ori ca și lucruri prea abstracte. În familia Oláh, însă, acestea au fost fundația pe care a început reconstrucția.

Zoltán Oláh: “Familia a fost stânca mea, în acele zile dificile. Soția mea este, și ea, foarte pozitivă și, deși a lăcrimat și ea puțin, ne-am liniștit apoi unul pe celălalt. Știm amândoi că, dacă dacă începi să îți pui întrebări de genul ‘de ce mi se întâmplă mie asta?’, sau dacă intri într-o spirală mentală negativă, nu ai nici o șansă. Băiatul meu e sportiv de performanță și e puternic mental, așa că, din punctul acesta de vedere nu a trebuit să îmi fac griji.”

Asta este povestea renașterii din propria cenușă a Autotact, povestea care demonstrează că, în Satu Mare, prima jumătate a motto-ului mușchetarilor lui Dumas încă funcționează: toți pentru unul.